06 Martie 2017Sursa: DGPMB

POLIŢIA CAPITALEI DOUĂ SĂPTĂMÂNI ÎN PATRU PAGINI 15 februarie – 3 martie 2017

             După cum şi-a propus, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, prin intermediul presei, precum şi al site-ului oficial al instituţiei, aduce la cunoştinţa opiniei publice acţiunile şi activităţile desfăşurate, potrivit competenţelor conferite de lege, precum şi rezultatele obţinute în domeniile asigurării liniştii cetăţenilor, prevenirea şi combaterea infracţiunilor (furturi din buzunare, din genţi/poşete, tâlhării, în domeniul comerţului de orice natură, a evaziunii fiscale, ş.a.m.d).

               De asemenea, Poliţia Capitalei vine în sprijinul cetăţenilor cu sfaturi preventive, astfel încât să poată fi evitate, pe cât posibil, situaţiile în care aceştia ar putea deveni victime ale persoanelor cu preocupări infracţionale.

               Astăzi,  perioada de referinţă analizată este a doua jumătate a lunii februarie, răstimp în care poliţiştii din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu au constatat în flagrant 409 infracţiuni,  în timpul sau imediat după săvârşirea acestora, în care sunt cercetate 464 de persoane, infracţiuni care se înscriu în gama celor ce aduc atingere patrimoniului, dar şi vieţii şi integrităţii fizice a persoanei (furt, tâlhărie, loviri şi alte violenţe, distrugere, conducere fără permis, nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti, tulburarea ordinii şi liniştii publice, contrabandă, etc. ).

               În acest interval au fost sesizate 354 de infracţiuni de furt, şi de această dată, cele mai multe, 218, fiind din şi de la auto. Au fost reclamate ca sustrase 5 autoturisme, toate fiind recuperate  în scurt timp. Au fost reclamate 27  infracţiuni de tâlhărie, fapte în care autorii au smuls victimelor telefonul mobil sau geanta. 

               Din punct de vedere al infracţiunilor cu violenţă, la nivelul municipiului Bucureşti au fost sesizate 28 agresiuni, toate comise spontan.

               Au fost identificate şi sunt cercetate 237 persoane bănuite de comitere de infracţiuni şi au fost  puse în aplicare peste 116 de măsuri preventive. Au fost depistate 50 de persoane urmărite, care fie erau date dispărute, fie se sustrăgeau anumitor măsuri (executarea pedepsei cu închisoare sau mandate de arestare preventivă).   

               În vederea recuperării prejudiciilor create prin comiterea infracţiunilor s-a dispus sechestru asigurător asupra mai multor bunuri imobile şi mobile în valoare de aproximativ 8.800.000 lei, fiind recuperată şi suma de peste 522.000 lei.

               În perioada 15 februarie – 3 martie, Brigada Rutieră a constatat 96 de infracţiuni specifice competenţei şi a efectuat cercetări în 139 de accidente rutiere în urma cărora  15 persoane au fost rănite grav şi 131 uşor. Având în vedere că între principalele cauze de producere a accidentelor rutiere este şi neacordarea priorităţii fie faţă de pietoni, fie faţă de autovehicule, alături de traversarea prin loc nepermis sau fără respectarea prevederilor legale, au fost executate acţiuni punctuale în mai multe zone ale Capitalei.

               Cu ocazia manifestărilor publice ce au avut loc, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a cooperat în permanență cu celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, în vederea stabilirii tuturor detaliilor privind misiunile şi asigurarea, potrivit competenţelor, a măsurilor de menţinere a ordinii publice şi siguranţei rutiere cu ocazia organizării acestora.

 

FURTURILE DIN LOCUINŢE – VULNERABILITĂŢI ŞI MĂSURI DE PREVENIRE

               Obiectele de valoare sau banii lichizi vor fi întotdeauna în atenţia infractorilor care concep diverse modalităţi de a şi le însuşi, indiferent dacă acestea se află într-o locuinţă, magazin, depozit ori în circulaţie.

               Între calitatea sistemelor de asigurare a protecţiei şi ingenioziotatea hoţilor a fost, dintotdeauna, o acerbă competiţie.

               Contrar tuturor evidenţelor, din motive greu de înţeles, mulţi deţinători de valori ignoră cele mai elementare măsuri de autoprotecţie, devenind astfel victime sigure.

               Principiile de bază ale amenajării unui sistem de protecţie cuprind aceleaşi elemente, indiferent de perioada istorică în care a fost conceput. Una din cele mai eficiente metode de protecţie o constituie limitarea posibilităţilor de acces la bunurile de valoare şi prelungirea timpul necesar pentru sustragerea acestora de către infractori.

               Măsurile luate au rolul de a induce răufăcătorilor sentimentul că şansele de reuşită sunt minime, iar riscul de prindere este maxim, ceea constituie un factor psihologic, ce  poate fi realizat prin:

-    concepţia arhitectonică a clădirii, care trebuie să inducă senzaţia de solid;

-    existenţa barierelor fizice;

-    prezenţa sistemelor moderne de securitate.

               Se disting două tipuri de bariere utile protejării bunurilor:

a. fizice, constituite din elemente, în special, mecanice de siguranţă (uşi, încuietori, grilaje, obloane, seifuri, pereţi etc.);

b. „psihice”, care descurajează infractorii sau detectează în faza incipientă o tentativă de pătrundere prin efracţie (sisteme de securitate perimetrală, antiefracţie, control al accesului sau sisteme de supraveg-here şi înregistrare video).

               Barierele fizice au rolul de a întârzia cât mai mult pătrunderea sau accesul la valori al infractorilor. Este necesar ca acest timp să fie suficient pentru ca cineva să sesizeze ceea ce se întâmplă şi să anunţe Poliţia. De asemenea, întârzierea necesară pentru depăşirea acestor bariere îi determină pe cei în cauză să renunţe.  „Barierele” psihice au drept scop descurajarea infractorilor, sugerându-le ideea ca acţiunile lor sunt în permanenţă supravegheate şi pot deveni probe în instanţă. Spre deosebire de paza umană un sistem electronic de securitate nu doarme şi nu poate fi corupt sau depăşit cu mijloace uzuale.

               O îmbinare judicioasă între barierele fizice şi cele psihice poate genera o protecţie eficientă.

               Achiziţionarea unor sisteme de securitate care să corespundă standardelor de securitate nu este un moft, ci o necesitate.

               Nu daţi nicio şansă spărgătorilor!

               Noi vă propunem:

- să apelaţi la serviciile de consultanţă ale firmelor specializate pentru a alege soluţia optimă de protecţie a locuinţei dumneavoastră;

- proiectarea sistemului de securitate trebuie să fie făcută o dată cu proiectul de arhitectură. Proiec-tarea clădirii trebuie să ia în considerare asigurarea măsurilor de securitate ale acestei;

- îmbinarea mijloacelor mecanice cu cele electronice, pentru o mai bună protecţie şi siguranţă;

- achiziţionarea acelor sisteme de închidere/asigurare care cores-pund standardelor de securitate;

- să alegeţi acele încuietori care sunt prevăzute cu chei ce nu pot fi multiplicate uşor;

- apelaţi - pentru montarea unui sistem de securitate - la firme licenţiate lista fiind disponibilă pe pagina web;

- instalarea de sisteme de alarmă şi supraveghere video care să corespundă normelor de securitate;

- monitorizarea sistemului de alarmă şi intervenţia în caz de efracţie să fie executată numai de firme spe-cializate şi licenţiate;

               Paza bună trece primejdia rea!